1Coboară‐te și șezi în țărână, fecioară, fată a Babilonului! Șezi pe pământ, fără scaun de domnie, fată a Haldeilor! Căci nu te vei mai numi plăpândă și gingașă. 2Ia râșnița și râșnește făină! Ridică‐ți mahrama, suflecă‐ți poalele! Dezgolește‐ți șoldul, treci râurile! 3Goliciunea ta se va dezgoli, da, rușinea ta se va vedea. Voi face răzbunare și nu voi cruța pe nimeni. 4Răscumpărătorul nostru, Domnul oștirilor este numele lui, Sfântul lui Israel. 5Șezi tăcând și intră în întuneric, fată a Haldeilor! Căci nu te vei mai numi Doamna împărățiilor. 6M‐am mâniat pe poporul meu, am pângărit moștenirea mea și i‐am dat în mâna ta; tu nu le‐ai arătat îndurare. Ai îngreuiat foarte mult jugul tău asupra bătrânului 7și ai zis: Voi fi doamnă în veac. N‐ai luat aceste lucruri în inima ta, nici nu ți‐ai adus aminte de sfârșitul lor. 8Acum dar ascultă aceasta, tu cea dedată plăcerilor, care locuiești fără grijă, care zici în inima ta: Eu sunt și nu este alta afară de mine. Nu voi ședea văduvă și nu voi cunoaște pierderea de copii. 9Dar amândouă acestea vor veni asupra ta într‐o clipă, într‐o singură zi: pierderea de copii și văduvia. Vor veni peste tine în plinătatea lor cu toată mulțimea farmecelor tale cu tot marele număr al descântecelor tale. 10Căci te‐ai încrezut în răutatea ta. Ai zis: Nu mă vede nimeni. Înțelepciunea ta și cunoștința ta te‐au amăgit și ai zis în inima ta: Eu sunt și nu este alta afară de mine! 11De aceea va veni răul peste tine, nu vei ști de unde se ridică; și va cădea peste tine nevoia pe care n‐o vei îndepărta și pustiirea pe care n‐ai bănuit‐o va veni peste tine deodată. 12Stai acum cu descântecele tale și cu mulțimea farmecelor tale, cu care te‐ai muncit din tinerețea ta. Poate vei trage vreun folos din ele, poate vei băga groază. 13Ești obosită de mulțimea sfaturilor tale. Să se scoale acum și să te mântuiască cei ce împart cerurile, privitorii stelelor, care prezic după lunile noi cele ce vor veni peste tine! 14Iată, vor fi ca miriștea: focul îi va arde. Nu vor putea să se izbăvească de sub puterea flăcării: nu va fi cărbune la care să se încălzească, nici foc ca să stea înaintea lui. 15Așa îți vor fi aceia cu care te‐ai ostenit, cu care ai negustorit din tinerețea ta. Fiecare se va trage la o parte, nu este nimeni să te mântuiască.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

All Inkls.